luni, 12 iulie 2010

citez acum din carte lui Doris Quinten despre perusi :

Perusii sunt cunoscuti in general ca pasari mancatoare de cereale. Acest lucru ne induce in eroare. Acestia in natura pe langa seminte mananca muguri, frunze tinere, fructe, scoarta de copac, muschi, alge si albumina animala sub forma de insecte. Albumina este f. importanmta, de aceea puii sunt crescuti in cea mai mare parte cu insecte. Pasarilor din apartement, le sunt oferite numai amestecuri de seminte care nu corespund ofertei diversificate de hrana din natura. Hranirea monotona este o hranire NECORESPUNZATOARE. Deficientele apar in timpul naparlirii, supraponderabilitatea, afectiunile rinichilor si ale ficatului si sterilitatea sunt numai cateva exemple ale multor imbolnaviri care au aceasta cauza, hranirea exclusiva cu seminte.
Salata prin continutul de vitamine si minerale este f. indicata dar este de preferat salata crescuta in aer liber , nu cea de sera.
Legumele : Morcovii rasi, feniculul, cicoarea, rosiile, partile verzi ale sfeclei rosii, verzele si alte soiuri de legume crude sunt consumate cu placere.
Verdeturile pot fi cultivate in ghiveci pe pervazul ferestrei : patrunjelul, nastureii, busuiocul, cimbrul.
Frunzele si crengile- Cel mai bine aduceti perusilor ramuri intregi cu frunze cu frunze verzi de la diferiti copaci : pomi fructiferi, stejar,fag, ulm, salcie, castan, artar si soc pot fi oferite pasarilor fara sa ezitati.
Fructele : Fructele sudice precum portocalele, mandarinele sau grepurile contin multa vitamina C. Cercetarile au aratat ca hrana bogata in vitamina C creste rezistenta sistemului imunitar. Se mai pot da mere, pere, curatate de coaja, cirese, caiwi, banane si alte fructe.
Albumina - Pasarile care au fost crescute fara albumina animala au suferit schimbari are oaselor. In timpul naparlirii si al cocitului se recomanda mai des in alimentatie aceasta albumina, in timpul naparlirii de doua ori pe saptamana, al clocitului de trei ori . Intr-o incapere, hranirea cu insecte vii este f. complicata. Ca alternativa sa-au propus urmatoarele purtatoare de albumina animala : Branza slaba de vaci si iaurtul. Proteina din lapte are un continut ridicat de aminoacizi si se digera usor. Branza si iaurtul se pot da separat sau pot fi amestecate cu paine prajita.
Ouale- numai oua fierte
Carnea - Multi perusi si papagali ciugulesc cu mare placere carne macra. Carnea slaba de vita tocata este f. buna pentru. ei. Deoarece se altereaza f. repede trebuie servite portii mici iar resturile indepartate dupa doua ore.
Se mai poate oferi carne fiarta de vitel, pui si miel, fara condimente, sare.
Minerale - pietricelele de calciu, carapacele de sepie si coaja de ou.
Apa - apa fiarta si ceaiurile( de ex. ceaiul de musetel ) nu sunt recomandate pentru. pasari !! prin lipsa lor de electroliti accelereaza eliminarea lichidelor din corp si pot, mai ales la pasarile bolnave de rinichi si la acelea care au diaree, sa duca la moarte".

Acestea fiind citite aveti grija de micii vostri prieteni si nu le dati numai mei, caci saracutii nu au cum sa-si procure singuri si alte alimente care le folosesc pentru. a fi sanatosi si a trai cat mai mult.

duminică, 11 iulie 2010

Papagalii



Perusul, pe numele lui stiintific “Melopsittacus undulatus” este originar din Australia si este cel mai comun papagal intalnit in tara noastra. Acest lucru de datoreaza in special dimensiunii sale reduse si faptului ca nu este pretentios. Desi este mic, din proprie experienta, va recomand o colivie mare, tocmai pentru a preintampina starile de stress, anxietate sau singuratate. Ideal ar fi ca perusii sa fie cate 2 in colivie, pereche.
Durata de viata: fiind pasari si avand dimensiuni mici, rezulta ca au si un metabolism rapid. Metabolismul depinzand in general de specie, rasa, mediu si alimentatie. La perus varsta maxima atinsa este in jur de 10 ani.
1 an al perusului este echivalentul a 9-10 ani umani(varsta bilologica). In primul an, proportia este chiar mai mare, pentru ca un perus de aprox 8-9 luni este deja matursi chiar activ sexual fiind capabil de reproducere, de a depune oua etc.
Identificarea sexului: se poate face destul de usor si vizual! Cand au deja cateva luni, in jurul narilor li se contureaza o culoare caracteristica: in jurul narilor unui mascul va fi o culoare albastruie, iar la femela e maron. Aceste culori se disting cel mai bine cand ajung la maturitate (8~9 luni).
Colivia trebuie neaparat sa contina o adapatoare, 1-2 suporturi pentru mancare, o glinda, bucata de calcar pentru aport de minerale si pentru a-si toci ciocul care tinde sa creasca destul de mult si repede in raport cu uzura limitata din captivitate.
Bete de sprijin din lemn sau tevi de pvc, pexal. Leaganul este si el recomandat pentru a-i umple timpul si a-i face viata in captivitate mai usoara.
Este recomandabil deasemenea sa nu aiba “contacte vizuazle” cu pisicile, deoarece in cartile de specilitate se vorbeste atat de atac de panica cat si de infarct! al perusului bineinteles.
Igiena coliviei este deosebit de importanta, la 2-3 zile cusca se curata, se spala foarte bine cu jet de apa, se sterge si se usuca. Este necesar mentinerea unui habitat cat de cat curat tocmai pentru a preintampina dezvoltarea microorganismelor in excremente, fermentatia de orice tip a mancarii si reziduurilor cazute in tavite.
Alimentatia – mancarea
Mancarea de baza este meiul, iar pe langa mei se mai pune in mancare glant si dughie. Perusul mai mananca si alte seminte ca: ovaz si floarea soarelui. Pe langa seminte se mai poate da ca mancare miez de paine, mamaliga, branza dulce si cartof fiert.
Totusi, daca consuma doar mei si ii inlocuiti brusc cu ovaz, acesta ar putea sa refuze noua mancare, fiind destul de conservator in ceea ce priveste alimentatia; refuzul de a comnsuma alte alimente poate avea ca explicatie…..problemele digestive ce le presupune schimbarea hranei!
Ca fructe si verdeata, il putem hrani, banana, patrunjel verde si papadie (sa fie curate, fara apa pe ele, pentru ca, daca verdeata este umeda, fermenteaza in intestine si produce diaree).
Se mai poate pregati un amestec numit "hrana moale" care se face dintr-un ou fiert tare, sfaramat cat mai marunt, de obicei cu o furculita, un morcov dat prin razatoarea cea mai marunta, care se amesteca, cu 2-3 lingurite de pesmet (poate sa fie si gris sau malai) si se mai pun 2-3 varfuri de cutit de praf de coaja de ou, pisat la rasnita de cafea. Praful obtinut din coji de oua se adauga intrucat este o importanta sursa de calciu. Amestecul de hrana moale se pastreaza la frigider si i se da perusului intr-un capacel (Atentie: la temperatura camerei).
Apa
Apa se schimba schimba zilnic, dimineata punandu-i o picatura de albastru de metilen in apa pana la culoareaalbastru deschis (culoarea cerului senin ); avand rol profilactic iar o data pe saptamana 2-3 picaturi de vitamina Romvac3, care contine gama de vitamine B, K, C, A si E. Aceasta se cumpara de la farmacia veterinara si are rolul de supliment nutritiv.
Boli frecvente si Tratamente
Sistemul imunitar al unui perus este destul de slab. Fiind o pasare de dimensiuni mici, orice infectie poate fi fatala pentru perusi.
Diareea, in cazul perusilor, nu este o boala in sine, ci simptomul unei boli aparute din cauza virusurilor, bacteriilor, ciupercilor gastro-intestinale, boli ale riniciilor, otravire etc.
La pasarile sanatoase, excrementele au partea neagra separata de cea alba (partea urinara). In cazul in care perusul are diaree, cele doua parti sunt amestecate iar pasarea refuza sa manance. De obicei, tratarea diareei se face cu mei fiert, orez fiert sau ceai de musetel sau de menta. Un alt tratament foarte bun antidiareic si antibacterian il reprezinta ramurelele de salcie. Diareea apare preponderent vara, din cauza excesului de apa bauta sau din cauza intoxicarii cu mancare stricata. Insa, de cele mai multe ori, diareea este semnul unei boli si se trateaza in mod diferit, in functie de afectiunea cu care este asociata.

Diareea poate indica si imbolnavirea cu viermele traheal.
De aceasta data diareea este verzuie si este insotita de vomitat, probleme cu respiratia(gajait) si depuneri negre-gri pe cioc. Aceasta afectiune este provocata de parazitul Trichomona gallinae, care se stabileste pe laringe, faringe, esofag, traheea pasarii. De obicei sunt afectati perusii cu un sistem imunitar slabit, consecinta a lipsei vitaminei A, a stresului sau lipsei de igiena!
Limbricii pot fi o alta problema de sanatate care poate provoca diaree la perusi. Pe langa diaree, observam slabirea papagalului, lipsa de apetit si chiar viermisori in excremente. Un posibil tratament ar fi hranirea perusilor cu Oregano sau Papaya, care previn formarea limbricilor. In acest caz, consultati medicul deoarece se impune atat tratament pentru distrugerea parazitilor intestinali cat si tratament semiologic(pentru diaree).
Psitacoza sau "febra papagalilor" este o boala destul de frecventa la perusi si ii poate afecta si pe oameni. Simptome: diaree asociata cu pierdere in greutate, dificultati respiratorii, penaj zbarlit, scurgeri la ochi, stranut si conjunctivita. Perusii care intra des in contact cu alte specii de animale sunt predispusi imbolnavirii cu psitacoza (ca exemplu: am vazut destui copii care pun spre distractia lor, in colivie cu papagalul---porumbei!!!!!) avand in vedere ca aceasta boala este foarte contagioasa.
Tratament: se face prin administrarea de antibiotice pe baza de tetraciclina(bacteriostatic) sau derivate, la fiecare 10 zile. Antibioticul poate fi introdus in apa sau in mancarea perusului iar tratamentul este de durata pentru ca bacteria care cauzeaza psitacoza, denumita "chlamydia psittaci", poate trai pana la 45 de zile.
Diareea cauzata de stres
Aceste pasari fiind foarte sperioase de orice e nou, teama lor se rasfrange, involuntar si asupra organismului respectiv asupra sistemului digestiv! In acest caz insa, diareea este de scurta durata. Atunci cand diareea persista mai mult de 1-2 zile, viata pasarii este pusa in pericol din cauza deshidratarii (pierdere de lichide) si pierderii unei mari cantitatati de substante minerale, care poate duce la un dezechilibru in organismul perusului.
Avand in vedere sensibilitatea acestor pasari, posesorii de perusi trebuie sa fie deosebit de atenti cu aceste mici vietati. Insist inca odata pe igiena, alimentatie diversificata, dar nu inlocuirea brusca a unui tip de hrana cu altul, asigurati deasemenea perusului dumneavoastra un aport mineral(calciu in special) si vitaminic suficient spre a se dezvolta armonios si a preintampina boala. nu uitati ca un organism slabit este predispus bolilor de orice tip!
Pentru ca bolile, in cazul perusilor, avanseaza rapid, este recomandata, in primul rand, o vizita la medicul veterinar atunci cand diareea persista.

marți, 6 iulie 2010

Perusul, cel mai raspandit papagal

Perusul (Melopsittacus undulatus) este numele singurei specii din genul Melopsittacus, care face parte din familia psittacidae, familie ce include cele peste 300 de specii de papagali.

papagali-perusi_10_b

Frumusetea decorativa a perusului ondulat si reproducerea lui relativ usoara au contribuit la succesul pe care l-a atins aceasta specie de pasari exotice. Statisticile spun ca atat in randul amatorilor, cat si printre crescatorii renumiti care participa la expozitii, perusul detine recordul de raspandire.

papagali-perusi_07 Originari din Australia, perusii au fost adusi in Europa cu cateva sute de ani mai tarziu decat alte specii de papagali. La inceputul secolului al XIX-lea, perusii erau importati din Australia in numar imens, destinati sa fie vanduti. Mult inainte ca Australia sa interzica exportul de perusi, in Europa au aparut crescatori care s-au specializat in reproducerea perusilor.

Au fost obtinute exemplare excentrice, mult diferite de modelul original. Mutatiile genetice au dus la obtinerea unor specii cu penaj galben stralucitor, apoi la obtinerea unor varietati albastre, albe, existand posibilitatea aparitiei unor culori noi in viitor. Perusii au cam 18 cm inaltime, si cantaresc intre 30 si 40 de grame. Tipul salbatic are penajul de culoare verde si prezinta o masca galbena pe frunte si pe fata. Gatul este impodobit cu un numar variabil de pete negre, in timp ce penele obrajilor sunt colorate in albastru violet. Ceafa si aripile sunt brazdate de linii negre si galbene, iar penajul cozii este verde-albastru.

Zona carnoasa din jurul narilor este albastruie la masculi si bej-maronie la femele. Picioarele sunt de culoare maroniu-cenusiu, iar ochii sunt caprui, intr-o nuanta inchisa, iar irisul alb-galbui. Ciocul, de forma conica, este colorat in sidefiu la pui si in maroniu la adult.

Penajul puilor este mai inchis la culoare, brazdat cu linii care pornesc de la gat si ajung pana la cap. Perusilor tineri le lipseste cercul din jurul ochilor, acesta conturandu-se dupa ce ating varsta de trei luni. Puii isi schimba penele la varsta de cinci luni, perioada dupa care devine dificila aprecierea varstei pasarii. "Cantecul" perusilor variaza de la ciripitul usor, echivalentul unei simple "flecareli", pana la tipatul inspaimantat, prin care se ramarca de la mari distante.

papagali-perusi_01

Colivii

Majoritatea perusilor sunt tinuti in colivii, dar este indicat sa achizitionati o voliera. Este foarte important sa-i asigurati perusului suficient spatiu de zbor. insa daca nu aveti spatiu necesar, este foarte bine sa lasati perusul liber, prin camera, macar o ora pe zi (nu trebuie lasat singur nicio clipa). Coliviile sunt de doua feluri: cele gasite in comert, folosite de posesorii obisnuiti, si cele folosite de crescatori. O colivie "ideala" trebuie sa fie rectangulara, sa fie cromata ( este mai usor de curatat) si partea de jos sa fie acoperita. Acest model de colivie se gaseste si in magazinele de specialiatate. O data achizitionata o colivie, trebuie sa procurati un suport pentru hrana, o adapatoare, betele de suport si jucarii ( majoritatea coliviilor sunt dotate cu asa ceva). Colivia nu trebuie amplasata direct in razele soarelui, dar nici in curent. De asemenea este indicat ca seara , colivia sa fie acoperita cu o panza.

Voliere

Ansamblurile de dimensiuni mari se numesc voliere, acestea avand avantajul ca permit amplasarea mai multor cuiburi si ca pot fi tinute in exterior. Totodata, ele permit gazduirea unui numar mare de pasari. Materialele in care acestea sunt disponibile sunt foarte variate, astfel ca puteti alege intre modele confectionate din sarma cuprata sau din plasa sudata ori impletita. Perusii au tendinta de a ciuguli lemnul, de aceea sunt volierele din sarma plastificata. Volierele amplasate in exterior ofera perusilor cele mai bune conditii de viata. Ele asigura un spatiu suficient de zbor, si nu in ultimul rand se pot bucura de razele soarelui sau de adierea vantului. Daca va hotarati sa amplasati o voliera in gradina dumneavoastra, trebuie sa stiti cateva aspecte:

-exista perusi care fac galagie si in toiul noptii, lucru suparator pentru vecini; -existenta pradatorilor naturali: serpi , pasari de prada, chiar si sobolani; -pozitionarea volierei (nu trebuie asezata sub copaci sau in locuri joase); -asezarea volierei direct pe pamant nu este optima; -voliera trebuie acoperita partial sau total (indicate sunt panourile de plastic) -o voliera trebuie sa contina diverse jucarii, fara de care perusii s-ar plictisi

In concluzie, trebuie sa tineti cont si de aceste aspecte inainte de a muta perusii intr-o voliera exterioara.

papagali-perusi_05

Nutritia perusilor

Nutritia reprezinta unul dintre cele mai importante aspecte, ce trebuie luate in seama pentru a putea asigura o ingrijire corespunzatoare perusilor. Cele mai multe boli ale pasarilor sunt puse pe seama unei diete inadecvate. Apa este un element indispensabil vietii si nici un organism nu poate trai fara ea. Cantitatea de apa necesara perusilor variaza in functie de tipul de hrana administrat. Lista semintelor cu care poate fi hranit un perus este destul de lunga, printre care cele mai importante sunt meiul, canepa sau ovazul.

Sanatatea perusilor

Chiar daca pe proprietarii de perusi nu-i incanta ideea ca perusii lor sa se imbolnaveasca, acestia se pot imbolnavi grav. Exista un numar mare de boli, pe care perusii le pot suferi. Cel mai important aspect este acela ca daca perusul tau este bolnav, trebuie sa-l duci neaparat la veterinar. Sistemul imunitar al unui perus este foarte slab, si chiar cea mai inofensiva infectie il poate omori. Ajutand perusul imediat, ii poate salva viata!. Proprietarii care detin mai multi perusi, ar trebui sa aiba cel putin o colivie de recuperare, unde pasarea bolnava poate fi tinuta. Picioare reci/fierbinti

Cu ajutorul temperaturii picioarelor, putem afla foarte usor starea de sanatate a perusilor. Masurarea temperaturii este foarte simplu de realizat, deoarece multor perusi le place sa stea pe degetele sau pe mana proprietarului. Cele mai bune rezultate sunt obtinute atunci cand pasarea este calma. Daca pasarea este suparata sau tocmai a zburat prin incapere, inima ii bate mai repede si temperatura picioarelor este mai mare ca de obicei. In concluzie ar trebui sa incerci sa masori temperatura, numai cand pasarea este relaxata si calma. Temparatura medie a corpului unui perus este in jur de 41 °C (in partea de jos a corpului), iar temperatura picioarelor este in jur de 39 °C. Incearca sa te obisnuiesti cu temperatura unui perus sanatos, pentru ca in cazul in care perusul s-ar imbolnavi, sa iti dai seama si sa-l duci la veterinar.

papagali-perusi_11

Picioare fierbinti temporar

Daca picioarele sunt fierbinti, atunci temperatura perusului este mai mare de 40 °C. Acum priveste cu atentie penajul pasarii. Penele perusului sunt apropiate de corp? Pasarea isi tine aripile ca si cum ar sta pe un ou ? Atunci perusului ii este foarte cald. Vara , acest comportament este normal (este indicat sa-i asigurati o cadita cu apa ). O alta varianta, ar fi aceea ca perusul sa fi suferit un atac de panica. Picioare fierbinti pe o durata mai mare de timp


Daca picioarele perusui raman fierbinti mai mult timp, cel mai probabil motivul este o infectie la rinichi. Daca organismul pasarii nu este vindecat , in totalitate, din urma infectiei, corpul acesteia se supraincalzeste. Daca se intampla asa ceva, pasarea trebuie dusa imediat la veterinar. Aceasta boala, daca nu este tratata la timp, este mortala pentru pasare. Atentie! Perusii mai "dolofani", au picioarele mai calde. In acest caz, picioarele calde, nu reprezinta un motiv de alarmare.

Picioare reci temporar

Daca perusul are picioarele reci, din cand in cand, acesta poate fi stresat. O alta explicatie a picioarelor reci , poate fi aceea ca perusul sa fi facut baie. Daca penajul pasarii, chiar si picioarele, sunt ude, temperatura corpului este putin mai mica ca de obicei. In cateva minute, temparatura ar trebui sa creasca la loc, deci nu aveti vreun motiv de ingrijorare. Daca picioarele perusului sunt reci cateva minute, de mai multe ori pe zi, poate fi un semn de boala ( disturbari ale sistemului cardiovascular ). Este important sa duceti pasarea la veterinar, cand apar astfel de simptome.

Picioare reci pe o durata mai mare de timp

Cand picioarele perusului sunt reci, mereu, pasarea pare apatica, penele sunt pufoase si doarme mai mult decat o face in genaral, aceasta sufera, probabil, de o boala severa. In acest caz, este recomandat sa duceti pasarea la veterinar.

papagali-perusi_02

duminică, 4 iulie 2010

totul despre perusi

perusi

Ingrijirea perusilor
Dintre toate rasele de papagali cei mai des intalniti in casele noastre sunt perusii . De aceea l-am ales pentru o scurta prezentare a "regulilor" de ingrijire.
Colivia
In primul rand pe fundul coliviei se pune nisip dezinfectat (spalat si ars pe o tabla pe flacara la aragaz) iar peste nisip se pun coji de oua sfaramate, uscate. Se schimba zilnic apa din eprubeta iar cel putin o data pe saptamana se va pune in apa impermanganat de potasiu (pana la o culoare roz deschis).
Mancarea
Mancarea de baza este meiul, iar pe langa mei se mai pune in mancare glant si dughie. Perusul mai mananca si alte seminte ca: ovaz si floarea soarelui. Pe langa seminte se mai da de mancare miez de paine, mamaliga, branza dulce si cartof fiert. Ca fructe si verdeata i se poate da mar, banana, patrunjel verde si papadie (sa fie curate fara apa pe ele pentru ca daca verdeata are apa pe frunze produce diaree).
Se mai pregateste un amestec numit hrana moale, care se face dintr-un ou fiert tare, sfaramat cat mai marunt, de obicei cu o furculita, un morcov dat prin razatoarea cea mai marunta, care se amesteca, cu 2-3 lingurite de pesmet (poate sa fie si gris sau malai) si se mai pune 2-3 varfuri de cutit de praf de coaja de ou facut la rasnita de cafea. Acesta se adauga pentru ca, contine calciu. Amestecul de hrana moale se tine la frigider si i se da intr-un capacel (se da la temperatura camerei).
In colivie se mai pune intr-un suport si un os de sepie langa unul din betele pe care sta papagalul. In apa se va pune de cel putin o data pe saptamana cate 2-3 picaturi de polivitamina Romvac3 care contine gama de vitamine b, k, c, a si e. Aceasta se cumpara de la farmacia veterinara si are rolul de a veni ca un supliment pe langa mancare.

Hrana papagalilor - in concordanta cu nevoile nutitive si energetice
Nevoile papagalului:
-apa;
-saruri minerale;
-aminoacizi;
-vitamine;
-glucide;
-lipide, proteine.
Pentru papagali nevoia nutritiva si nevoia energetica sunt esentiale. Nevoile energetice sunt variabile in functie de temperatura(anotimp), de activitatea naturala (daca specia detinuta este calma, activa), de perioada de reproducere.
Nevoia de substante nutritive este deosebit de importanta pentru crestere.
Nu pierdeti niciodata din vedere ca in hranirea pasarilor trebuie sa evitati:
-o alimentatie prea bogata - supradozare vitaminica;
-o alimentatie prea saraca, mai ales in sezonul de reproducere, in perioada de crestere sau iarna,
acestea fiind perioade cand forta vitala depinde de caloriile primite care se cosuma usor si trebuie
compensate.

Vitaminele din hrana pasarilor
Multe pasari, mai ales cele crescute in singuratate, primesc o hrana foarte putin variata, compusa din grane si din preparate din mere, care insa duce la carente in vitamine si la maladii de ficat. Tabloul de mai jos va va ajuta sa echilibrati hrana pasarii dumneavoastra - sunt prezentate functiile vitaminelor si alimentele in care se gasesc :

Vitamina A - liposolubila - necesara cresterii, vederii nocturne - Legume verzi si galbene : varza, morcovi,
fructe proaspete
Vitamina D - liposolubila - intervine in formarea oaselor, a metabolismului calciului si fosforului, necesar
absorbtiei calciului - ulei de ficat de morun, ulei de somon, galbenus de ou
Vitamina E - liposolubila - protejeaza tesutul de oxidare - uleiuri vegetale, grane si cereale, germeni de
grau, salata
Vitamina B1 - participa la degradarea hidratilor de carbon, influenteaza functia cardiaca si nervii
cereale degrane, oua, drojdie
Vitamina B2 - hidrosolubila - necesara metabolismului celular si transformarii alimentelor in energie,
influenteaza productia hormonala - cereale si grane, ou, legume verzi, drojdie
Vitamina B6 - hidrosolubila - prezenta in formarea globulelor rosii si a antocorpilor - cereale, grane,
banane, legume, germeni de grau, drojdie
Vitamina H - hidrosolubila - necesara metabolismului hidratilor de carbon, a proteinelor si a
grasimilor - galbenus de ou,legume verzi
Vitamina C - hidrosolubila - participa la sinteza tesutului conjunctiv, a hormonilor si la cicatrizare
citrice, varza, cartofi, legume proaspete, rosii, kiwi

Semnificatia tipetelor papagalului
Cand un papagal tipa este pentru ca el vrea sa aiba ceva sau ii lipseste ceva . Mai multi crescatori au declarat din experienta proprie ca papagalii lor tipa numai atunci cand nevoile lor nu sunt satisfacute : baia, legumele, fructele, dulciurile.
Cel mai bine este sa intelegem cat mai repede necesitatile papagalilor, pentru ca necesitatea acestora de a tipa sa fie cat mai redusa. O pasare careia i se da atentie, care se simte in familie si cu dorintele indeplinite este o pasare fericita si implinita, care va vocaliza de placere. In natura papagalii tipa pentru a comunica intre ei, pentru a semnala un pericol, pentru a semnala un copac cu fructe, pentru a atrage partenerul. Tipetele lor trebuie sa strabata distante, pentru a ajunge la urechile celor carora le sunt destinate. In captivitete tipa pentru acelasi lucru : castronelul este gol, pentru a atrage atentia stapanului ; o persoana straina reprezinta un pericol si el tipa pentru a atrage atentia celor din casa.
Tipetele papagalului pot deveni stresante si deranjante in casa la noi ; pentru aceasta trebuie sa ne amintim ca papagalul are in captivitate o viata de cuplu foarte intens traita ; disparitia unui membru al cuplului reprezinta o adevarata drama pentru supravietuitor. Izoland un papagal singur cand toata familia se aduna acasa, pentru a avea liniste, ne expunem la tipete care sunt expresia profundei lui nefericiri.
Trebuie sa ne obisnuim sa consideram papagalul un animal inteligent si sa-i oferim preocupari care sa-l impiedice sa se plictiseasca. In natura, ei sunt ocupati tot impul cu activitatile zilnice si plictiseala nu are timp sa apara. In colivie totul ii este adus la cioc ; el nu are mare lucru de facut decat sa ne atraga atentia prin nazdravanii sau tipete.
A le capta atentia prin ascunderea nucilor, de exemplu sau prin alte joculete sunt alte metode de a evita tipetele lor de atentionare

Afectiuni pulmonare si interpretarea temperaturii la perusi

Perusul este cea mai raspandita specie de papagali in randul amatorilor cat si printre crescatorii renumiti. Firea activa, frumusetea decorativa si reproducerea relativ usoara a perusului sunt motivele pentru care aceste pasari sunt atat de raspandite in locuinte din lumea intreaga. Pe cat de draguti sunt perusii pe atat de vulnerabili sunt in fata diferitelor boli. O minora infectie poate fi fatala pentru aceste pasari, al caror sistem imunitar este foarte slab. Proprietarii care au mai multi perusi ar trebui sa aiba o colivie de recuperare, pentru ca, in cazul in care una din pasari se imbolnaveste, aceasta sa se poata vindeca separata de celelalte pasari.

O problema destul de intalnita la perusi o reprezinta afectiunile pulmonare. Aparatul respirator al perusilor, ca si in cazul tuturor pasarilor, este compus din plamani si saci aerieni, care au roluri in asigurarea rezervei de oxigen necesar in timpul zborului, scaderea densitatii corporale cat si asigurarea flotabilitatii. De asemenea, aparatul respirator al perusilor nu are pleura (membrana care inveleste plamanii si captuseste fata interna a cutiei toracice). Lipsa pleurei face ca orice traumatism oricat de superficial, si care sa fie infectat, in zona toracica sa duca la aparitia unor boli care sa afecteze aparatul respirator. Cele mai multe afectiuni pulmonare la perusi sunt produse de bacterii, virusi si chiar fungi.

Desi au ca sursa agenti microbieni foarte diferiti, afectiunile pulmonare intalnite la perusi se manifesta in aproximativ aceleasi moduri: lipsa vioiciunii si scaderea apetitului. Pasarea sta zgribulita, chiar daca este cald in camera si, fie sunetele emise de perus sunt modificate, fie acesta nu mai canta deloc. Perusul trebuie ferit de zone in care circula curenti de aer (se face "curent"), apa de baut trebuie sa-i fie vitaminizata iar daca pasarea sta zgribulita, putem aseza deasupra ei o lampa obisnuita, care sa functioneze ca sursa de caldura.Temperatura normala a corpului unui papagal este situata intre 40 si 43 de grade Celsius. In cazul in care aceste masuri de prim ajutor nu imbunatatesc starea de sanatate a perusului, trebuie consultat in cel mai scurt timp un doctor veterinar.

Una dintre metodele de a diagnostica starea de sanatate a perusilor este verificarea temperaturii pasarilor. Avand in vedere ca perusilor le place sa stea pe degetele sau pe mana proprietarului, acesta din urma poate evalua temperatura picioarelor prietenului sau inaripat. Temperatura medie a picioarelor unui perus este de 39 de grade Celsius. "Consultatia" care vizeaza temperatura trebuie facuta atunci cand pasarea este calma si relaxata, altfel rezultatele pot fi inselatoare.

Daca picioarele sunt fierbinti atunci temperatura perusului depaseste 40 de grade Celsius.Pe timpul verii temperatura perusilor creste, asa ca picioarele calde nu trebuie neaparat sa ingrijoreze. De asemenea, perusii mai "grasuti" au picioarele mai calde, acestea nefiind un semn al vreunei afectiuni. Exista si varianta in care perusul sa fi suferit un atac de panica. In cazul in care picioarele pasarii raman fierbinti mai mult timp, acest lucru poate indica o infectie, in urma careia corpul perusului se supraincalzeste. Netratarea imediata a unei infectii poate duce la moartea pasarii. Pe de alta parte, picioarele reci ale perusului pot indica faptul ca pasarea este stresata. Daca episoadele, in care temperatura picioarelor este scazuta, se repeta de mai multe ori pe zi atunci aceasta situatie poate indica probleme ale sistemului cardiovascular.

Mihail Grigore

foto: public domain

marți, 13 aprilie 2010

Cod de drepturi ale peruşilor.

Citeşte uşor şi fii atent...

1) TE ROG NU MĂ PEDEPSI
Nu ţipa la mine şi nu da în mine. Am urechi sensibile şi s-ar putea să nu mai am încredere în tine dacă mă loveşti.
Mâinile sunt uneori lucruri înfricoşătoare pentru noi.
Şi ce e mai important, noi nu învăţăm prin pedepsire... suntem creaturi gentile care lovesc înapoi doar pentru a se apăra, învăţăm prin răbdare şi iubire.

2) VORBEŞTE PE LIMBA MEA
Ştiu că te superi pe mine când îmi răstorn bolul cu apă, când arunc mâncarea, când ţip sau când dau din aripi.
Nu fac astea să te necăjesc, probabil încerc să-ţi zic ceva (poate că mi-e foame, poate mă simt singur sau trist).

3) PRIVESTE-MĂ CA FIIND INDIVIDUAL
Te rog nu fi supărat pe mine dacă nu vorbesc cum vrei tu... sau că nu fac trucuri cum fac peruşii prietenilor tăi.
Dar dacă îmi acorzi atenţie o să-ţi arăt un mod unic de a fi, care iţi va da mai multe satisfacţii decât vorbitul sau joaca.
Dă-mi o şansă să-ţi arăt cine sunt, cred că vei putea.

4) ŢINE MINTE ÎNAINTE SĂ MĂ LOVEŞTI
Am un cioc puternic ce ţi-ar putea sfâşia pielea de pe mâini, dar totuşi aleg să nu te ciupesc.

5) FII CU MINE PÂNĂ ÎN „ULTIMA CĂLĂTORIE”
Să nu zici niciodată ''Nu pot sa mă uit" sau ''Să se întâmple în absenţa mea". Totul e mai uşor pentru mine dacă eşti acolo... lângă inimioara mea. Tine minte... Te iubesc...

6) NU FI SUPĂRAT PE MINE MULT TIMP
Nu mă închide ca pe o pedeapsă.
Tu ai munca ta... distracţia ta şi prietenii tăi. Eu nu te am decât pe tine.

7) ŢINE MINTE
Oricum mă vei trata, n-o sa uit niciodată.

8) DREPTURILE TALE
Tu ai multe drepturi... dar eu pot să-ţi asigur numai unul singur... acela că, dacă mă vei trata cum ţi-am zis mai sus, o sa te răsplătesc cu frumuseţe, inteligenţă, iubire necondiţionată, şi tot ceea ce n-ai mai simţit din copilărie. Când m-ai luat acasă ai devenit Conducătorul meu de grup, şi în acelaşi timp universul vieţii mele.
Îţi aduc luna şi stelele de pe cer dacă pot.
Suntem un SUFLET şi o INIMĂ !Pierdut papagal (perus) de culoare albastră -Urgent!!! - Pantelimon

9) ACCEPTA-MA ASA CUM SUNT
Am o personalitate a mea si imi este greu sa ma schimb. Poate imi este frica de tine, dar asta nu e altceva decat instinctul de aparare. Cu timpul o sa ne cunoastem si o sa ne intelegem mai bine.
Nu incerca sa ma schimbi, pentru ca altfel de cum sunt nu pot sa fiu. Nu-mi scurta aripile ca sa fiu mai bland, nu ma taia sub limba ca sa pot vorbi; imi vei provoca doar chinuri.

10) AM NEVOIE DE TINE
Sunt mic, neajutorat si strict dependent de dragostea ta. Da-mi de mancare atunci cand imi este foame, apa cand imi este sete, trateaza-ma cand sunt bolnav.
Cand vezi ca ma simt singur, incearca sa-mi mai aduci un partener de joaca, de viata, chiar daca la un moment dat o sa ma detasez usor de tine.

11) IARTA-MA DE FIECARE DATA CAND ITI GRESESC
Dimineata sunt foarte vesel si galagios si poate asta de deranjeaza. Imi este greu sa mentin curatenia si uneori fac mizerie si in jurul colivieri. Uneori, ma iau de flori si le rup toate frunzele.
Toate acestea sunt involuntare si te rog iarta-ma pentru ca acesta este modul meu de a fi... si incerc sa aduc tandrete, veselie si pasiune in viata ta.

12) INVATA-I SI PE ALTII
Semeni de ai mei traiesc la alti oameni. Invata-i si pe acestia cum sa creasca perusi, pentru ca acestia sa aiba parte de la fel de multa dragoste cum am eu din partea ta.


duminică, 11 aprilie 2010

Semnificatia tipetelor papagalului


an
Cand un papagal tipa este pentru ca el vrea sa aiba ceva sau ii lipseste ceva . Mai multi crescatori au declarat din experienta proprie ca papagalii lor tipa numai atunci cand nevoile lor nu sunt satisfacute : baia, legumele, fructele, dulciurile.
Cel mai bine este sa intelegem cat mai repede necesitatile papagalilor, pentru ca necesitatea acestora de a tipa sa fie cat mai redusa. O pasare careia i se da atentie, care se simte in familie si cu dorintele indeplinite este o pasare fericita si implinita, care va vocaliza de placere. In natura papagalii tipa pentru a comunica intre ei, pentru a semnala un pericol, pentru a semnala un copac cu fructe, pentru a atrage partenerul. Tipetele lor trebuie sa strabata distante, pentru a ajunge la urechile celor carora le sunt destinate. In captivitete tipa pentru acelasi lucru : castronelul este gol, pentru a atrage atentia stapanului ; o persoana straina reprezinta un pericol si el tipa pentru a atrage atentia celor din casa.
Tipetele papagalului pot deveni stresante si deranjante in casa la noi ; pentru aceasta trebuie sa ne amintim ca papagalul are in captivitate o viata de cuplu foarte intens traita ; disparitia unui membru al cuplului reprezinta o adevarata drama pentru supravietuitor. Izoland un papagal singur cand toata familia se aduna acasa, pentru a avea liniste, ne expunem la tipete care sunt expresia profundei lui nefericiri.
Trebuie sa ne obisnuim sa consideram papagalul un animal inteligent si sa-i oferim preocupari care sa-l impiedice sa se plictiseasca. In natura, ei sunt ocupati tot impul cu activitatile zilnice si plictiseala nu are timp sa apara. In colivie totul ii este adus la cioc ; el nu are mare lucru de facut decat sa ne atraga atentia prin nazdravanii sau tipete.
A le capta atentia prin ascunderea nucilor, de exemplu sau prin alte joculete sunt alte metode de a evita tipetele lor de atentionare

Limbaj
1. Curatatul altei pasari pe cap - sau a parului dumnevoastra, este modul perusului de a spune: Te iubesc, te plac!

2. Aripile departate - se datoreaza caldurii excesive la care este expus perusul. E semnalul clar, ca are nevoie de putina racoare.

3. Cascatul - apare in urma oboselii, iar in cazuri repetate este semnalul clar, ca aerul este slab oxigenat.

4. Scarpinatul de un obiect - este multumirea pe care o aduce perusul sau o are perusul dupa o masa buna.

5. Tremuratul penelor - este metoda prin care perusul scapa/scutara de particulele de praf. Este de asemenea o metoda prin care perusul isi schimba starea de spirit, detensionandu-se.

6. Ciocul in penele din spate
- somnul de acest tip apare in urma oboselii prea mari.

7. Statul intr-un picior - uneori este pozitia preferata de dormit, alteori la cei care de obicei nu o fac, statul intr-un picior e semnul unei mici boli.

8. Intinsul piciorului in spate
- este iar o metoda de a scapa de tensiune, dar poate apare si ca un salut catre stapanul acestuia.

9. Ridicatul aripilor in lateral - daca se face rapid, este semnul unei reveniri dupa relaxare, insa uneori perusii folosesc aceasta metoda pentru a da impresia unui corp mai mare atunci cand curteaza o femela sau cand vor sa impresioneze un adversar.

10. Umflatul penelor
- metoda de conservare a temperaturii corpului sau metoda de incalzire. Prin umflatul penelor se formeaza mici straturi de aer prins intre pene, si se formeaza astfel un strat izolator intre aerul exterior si corp.


vineri, 9 aprilie 2010

Hrana perusilor

Hrana Despre hrana potrivita pentru papagali se poate discuta mult, dar cu ce este toata lumea deacord, este faptul ca mancarea papagalilor trebuie sa fie diversificata si controlata. Hrana principala a papagalilor se compune din seminte, fructe, crengi si legume.

Mancare pentru papagali

SEMINTE:

HriscaOrzSeminte de iarba
hrisca orz iarba


qqq
ovaz maces canepa


qqq
mei seminte de dovleac mei rosu



FRUCTE:

mar.jpgportocala.jpgpiersica.gif
Mar portocala Piersica


Mar--E bine sa fie curatat
Portocala--Provitamina A, B6, C, Biotina, Kaliu, Calciu, Phosphor
Piersica--Provitamina A, B, C, Niacina ; Kaliu

mure.jpgcapsuni.jpgsmochina.jpg
mure Capsune Smochine


Mure--Provitamina A, Vitamina C ; Kaliu, Calciu, Magnesiu, Fier, Cupru, Mangan, Fluor
Capsune--Provitamina A, B1, B2, C ; Kaliu, Calciu, Magnesiu, Fier, Zinc, Mangan, Phosphor
Smochine--Calciu (din pom NU AMBALATE)


afine.jpgaa
afine zmeura coacaze rosii



aaa
coacaze negre cirese Kiwi

Cirese--Vitamina E si Cupru
Kiwi--Vitamina C ; Kaliu, Calciu, Magnesiu, Natriu, Fier, Phosphor


aaa
mandarine harbuz pepene



aaa
corcoduse nectarine prune




aaa
porumbar agris struguri



LEGUME:

conopida.jpgbrocoli.gifsalata de china.jpg
conopida Broccoli Salata de China

Conopida--Vitaminele K, B1, B2, B6, Kaliu, sulf si fier
Broccoli--Vitamina K, B1, B2, B6, Kaliu, Calciu, Magnesiu, Phosphor, Sulf, Fier, Zinc, Cupru, Iod


mazare.jpgvinete.jpgfenic.jpg
mazare vinete fenicul

Mazare--Vitamina B1,B2, Niacina, B6, Â Biotina ; Phosphor, Fier, Zinc, Cupru si Mangan
Vinete--Cupru
Fenicul--Provitamina A, Vitamine E, K, B1, C ; Kaliu, Calciu, Magnesiu, mult Fier


wwq
morcov cartof ustroi

Morcov--Numai din gradina altfel contine prea multe pesticide
Cartof--NUMAI FIERT ALTFEL E OTRAVITOR!!!
Usturoi--Vitamina B1, B6 ;Â Kaliu, Calcium, Magnesiu, Phosphor, Fier, Zink, Cupru, Mangan


qqq
gulie salata dovleac





qqq
ardei Frunze de patrunjel Ridichi


Frunze de patrunjel--Provitamina A, Vitamina E, K, B1, B2, Niacina, B6, Biotina, C ,
Kaliu, Calciu, Magnesiu, Phosphor,Sulf, Clor,Fier, Zinc, Cupru, Mangan, Fluor



qqq
Ridichi albi Sfecla rosie Castravete


Castravete--Calciu, Magnesiu, Fier, Phosphor
Se poate da in cantitati mari pentru continutul de apa


qqq
ceapa verde telina spanac


Ceapa verde--Frunzele Vitamina E, K, B1, B2, B6 ; Kaliu, Calciu, Magnesiu, Sulf, Fier, Fluor
Telina--Vitamina B2, Natriu, Kaliu, Calciu, Clor, Cupru, Fluor
Spanac--Provitamina A, Vitamina B1, B2, B6, D ; Natriu, Kaliu, Calciu, Magnesiu. Fier, Zinc, Cupru, Mangan, Fluor, Iod


qqq
nap rosii castraveti